Ambliopia, “ ochiul lenes” reprezintă o scădere a acuităţii vizuale (AV) datorată unei experienţe vizuale anormale survenite în prima perioadă a vieţii, fără să existe o afecţiune organică a ochiului sau căilor vizuale.

De obicei apare la un ochi, în cazuri mai rare apare la ambii ochi. Copii pot dezvolta ambliopie înca de la naştere până la varsta de 7 ani. 

Copilul cu ambliopie nu realizează că nu vede bine cu un ochi.

 După cauză, există mai multe tipuri de ambliopie:

- Ambliopia strabică, cea mai frecventă, atunci când există preferinţă de fixaţie cu un ochi şi celălalt ochi este permanent deviat. Creierul foloseşte imaginea provenită de la ochiul fixator şi ignoră imaginea de la ochiul deviat pentru a evita vederea dublă (diplopia). Prin acest mecanism, vederea ochiului deviat scade.

- Ambliopia anizometropică, cauzată parţial de diferenţa de claritate între cele 2 imagini ( diferenţă de 1-2 D în hipermetropie şi în astigmatism, > 6 D în miopie). Uneori nu apare strabism şi astfel detectarea este tardivă.

- Ambliopia ametropică, este bilaterală, apare în vicii de refracţie mari, hipermetropie > 5 D şi miopie >10, astigmatism > 2.

- Ambliopia de deprivare (ex anopsia) uni sau bilaterală, produsă prin obstrucţia axului vizual: cataractă congenitală, opacităţi corneene, hemoragii vitreene, ptoză palpebrală, ocluzie exagerată.

- Ambliopia organică: scăderea AV poate fi organică, prin leziunea în sine, dar şi funcţională, prin ambliopia dezvoltată în urma experienţei vizuale anormale induse de leziunea organică.

Cauze: afecţiuni congenitale sau dobândite precoce ale retinei sau nervului optic care  pot interfera cu dezvoltarea normală a funcţiei vizuale, nistagmus cu AV slabă, acromatopsie.

După nivelul AV, ambliopia  este:

- uşoară , când AV > 0,3 (>20/60)

      - moderată, când AV 0,1- 0,3 (20/200-20/60)

      - severă, când AV < 0,1 (< 20/200)

Determinarea AV trebuie atent realizată atunci când suspicionăm prezenţa ambliopiei.

Cu cât tratamentul începe mai repede, rezultatele sunt mai rapide şi mai bune. La copilul mic, ocluzia totală timp de 1-2 săptămâni poate rezolva ambliopia; la un copil şcolar cu ambliopie medie care poartă ocluzia doar câteva ore, tratamentul trebuie continuat mai mult de 1 an.

Există şi cazuri care nu raspund la tratament. Dacă după 4-6 luni de tratament corect efectuat nu sunt rezultate, se re-verifică refracţia cu ciclopegie. Dacă se obţin aceleaşi valori, se întrerupe tratamentul.

1. Tratamentul viciilor de refracţie prin corecţie optică (prescrierea de ochelari).

Măsurarea refracţiei se face cu picături cicloplegice. Se recomandă corecţia totală a dioptriilor, sau când acesta nu este tolerată, o scădere mică, bilaterală a valorii sferei. De asemenea hipermetropia poate creşte până la vârsta de 5-7 ani, deci este necesară repetarea cicloplegiei mai ales când există şi strabism şi corecţia veche nu a redus total deviaţia.

În ambliopia anizometropică şi ametropică, de multe ori este suficientă corecţia optică. Dacă nu s-a corectat ambliopia în 2-3 luni, se continuă cu ocluzie alternantă.

2. Tratamentul  prin ocluzia sau penalizare a ochiului ne-ambliop

Ritmul ocluziei se stabileşte în funcţie de răspunsul la tratament.

-   Ocluzia totală cu urmărire periodică este cea mai bună metodă. Urmărirea se face la interval de 1 săptămână/an de vârstă. Este indicată când există strabism cu preferinţă de fixaţie cu un ochi. Uneori se recomandă ocluzia totală minus 1-2 ore pentru a se evita scăderea vederii la ochiul bun.

- La copilul sub un an se recomandă ocluzie sub-totală de 7-8 ore/zi, intervalul cât stă treaz şi se face al doilea control la 1 săptămână pentru a preveni instalarea ambliopiei la ochiul bun.

Dacă copilul a schimbat preferinţa de fixaţie şi se presupune ambliopizarea ochiului care a fost ocluzat, se întrerupe câteva săptămâni ocluzia; dacă nu se obţin rezultate se începe ocluzia inversă sau alternantă.

-Când apare alternanţa fixaţiei sau se ameliorează mult AV, se continuă cu ocluzie parţială, 5-6 h/zi pentru a stabiliza rezultatul tratamentului.

-   Ocluzia parţială se recomandă când nu există strabism, 1-6 ore/zi în funcţie de severitatea ambliopiei.

Tratamentul ambliopiei  trebuie să continue până când se obţine alternanţa fixaţiei sau când  AV a ochiului ambliop devine egală sau aproape egală cu cea a ochiului bun.

Dacă apare recădere după oprirea ocluziei, se re-introduce ocluzia parţială 4-5 h/zi. Recăderea poate fi prevenită dacă reducerea ocluziei este treptată, redusă la 2-3 ore/ zi sau Atropina de 2X/săpt. În final, dacă AV rămîne stabilă fără  ocluzie, se  întrerupe tratamentul, cu verificarea AV la 6 luni, până la vârsta de 8-10 ani.

Ocluzia parţială este uneori indicată şi în ambliopia organică, putând aduce o oarecare recuperare vizuală.

-       Penalizarea cu Atropină 1% a ochiului ne-ambliop, pentru AV >20/100

Are avantajul ca poate fi folosită la copii care refuză ocluzia.

-       Penalizarea prin scăderea corecţiei sau înlocuirea cu lentilă plano în corecţia optică la ochiul bun.

• Care sunt factorii care influenteaza sanatatea ochilor?
• Cand ar trebui un copil sa faca primul examen oftalmologic?
• Ce semne tradeaza un defect de vedere la copii?
• Ce este conjunctivita?
• Ce este sanatatea oculara?