TESTE DE EXAMINARE A ACUTĂŢII VIZUALE

Acuitatea vizuală (AV) trebuie evaluată la fiecare ochi în parte și apoi binocular, la fiecare control, pentru a detecta ambliopia, viciile de refracţie, efectul corecţiei optice și al ocluziei.
La copilul pre-verbal
Teste calitative:

-Reflexul fotomotor direct şi indirect – prezenţa lui arată integritatea şi funcţionalitatea căilor optice aferente și eferente. Este prezent la prematuri de 30-32 săptămâni. Midriaza la iluminarea pupilei a fost descrisă în amauroza congenitală Leber, hipoplazia nervului optic, acromatopsia congenitală, cecitatea nocturnă staționară congenitală. Nistagmusul, semn de AV scăzută bilateral este absent în cecitatea congenitală sau în afecțiuni cu AV scăzută unilaterală [1].
-De la vârsta de 7 zile este prezent reflexul vestibulo-ocular. Se poate efectua testul capului de păpușă: la întoarcerea rapidă a capului într-o parte (apar mișcări sacadice de nistagmus cu fază lentă și rapidă care, în mod normal, dispar în 3-5 secunde. Dacă nistagmusul durează 15-30 secunde denotă o AV scăzută. Testul permite și evaluarea abducţiei.
-La 6-8 săptămâni sugarii încep să fixeze un reper vizual prezentat la aproape și apare reflexul de urmărire al obiectelor care se mişcă lent, (de exemplu o jucărie mică este mișcată lent prin fața ochilor); la 6 luni fixația și reflexul de urmărire sunt complet dezvoltate. Prezența reflexului de urmărire indică fixație centrală și AV bună. Dacă există asimetrie la testarea monoculară poate să existe ambliopie.
-Testarea fixației se face monocular, acoperind pe rând, câte un ochi. Se mișcă un reper colorat în spate și în față, spre stânga și spre drepta. Dacă copilul privește direct spre reper, menține fixația și îl urmărește, fixația este centrală. În mod normal, după vârsta de 8 săptămâni, fixația este CSM: centrală (reflexul luminos provenit de la o lanternă este în centrul corneei), stabilă (urmărește lumina în mișcare, nistagmusul sau oscilațiile arată fixație instabilă) și menținută (menține fixația după ocluzie monoculară alternantă) [2].
În strabism, fixaţia preponderentă a unui ochi sugerează ambliopie la ochiul deviat; fixaţia alternantă indică AV egală.
-Nistagmusul optokinetic – testat monocular, cu un tambur cu alternanţă de bare verticale albe şi negre care se roteşte dinspre temporal spre nazal şi invers. Răspunsul vizual este de fixare și urmărire. În mod normal, până la 3 luni, răspunsul dinspre temporal spre nazal este mai bun; dacă persistă asimetria peste această vârstă, copilul are predispoziţie de a dezvolta strabism sau are ambliopie unilaterală. Acest test arată că la nou-născut acuitatea vizuală este de 20/400 și că ajunge la 20/30 la 20-30 luni [1].
-PEV (potențial evocat vizual) măsoară o AV de 20/200 la copil nou-născut la termen și 20/20 la 6-12 luni; rezultatul se modifică rapid între 1- 6 luni. Nu este un test suficient de sensibil pentru testarea AV.
-Testul cu 10 DP puse vertical în faţa unui ochi: induce diplopie verticală. Dacă AV este egală, ochii fixează alternant. Dacă există ambliopie la un ochi, ochiul cu acuitate vizuală bună este utilizat în principal pentru fixaţie, iar ochiul cu ambliopie este deviat vertical.
-Priveşte și atinge un obiect pe care îl fixează - indică răspuns vizual
-Abilitatea de a alege bomboane mici prezentate la o distanţă de 1-3 m indică AV de cel puţin 1/4 din valoarea normală.

• Teste de privire preferenţială, la sugar
-Testul Teller: conţine cartoane cu alternanţă de bare verticale albe şi negre care sunt prezentate cu ciclicitate crescândă, iar ca martor este folosit un carton gri, neutru. Prezentînd simultan cartonul gri și cel bare verticale, copilul îndreaptă privirea spre cartonul cu bare pe care îl percepe; AV poate fi măsurată de la 20/1600 la 20/25. Este mai puțin sensibil în detectarea ambliopiei.
-Preferința de fixație rămâne testul cel mai valoros de a detecta ambliopia la un copil cu strabism. Dacă preferă să fixeze doar cu un ochi, cel mai probabil ochiul congener este ambliop.
• La vîrsta de 1-2 ani:
-Testul Cardiff: serie de carduri cu desene conturate care descresc în intensitate spre gri. Se notează capacitatea de a le recunoaşte.
-Desenele Kay: animale prezentate pe un singur card, copilul le numeşte sau arată figura identică pe un card la aproape, indică AV între 1/100 şi 20/20.
-Testul Allen cu desene: cake, bird, horse, house, AV între 20/200 și 20/20

• Peste 2 ani
-Testul Lea are 4 simboluri: măr, cerc, casă şi pătrat, care pot fi prezentate pe un optotip de distanţă şi de aproape. Se pot da copilului cartonașe care au câte un simbol și se cere copilului să prezinte cartonașul cu simbolul pe care îl vede pe ecran.
-Testul ˝E˝ Snellen, pe un optotip de distanţă şi de aproape, pacientul spune în ce direcție sunt orientate „ picioarele literei”.
-Testul Landlot C, similar, pacientul indică unde este partea întreruptă a literei.
- Optotipul cu cifre și litere, HOTV dispuse pe un rânduri. Testul Snellen cu litere este gold-standard.
- Acuitatea vizuală (AV) morfoscopică se măsoară folosind optotipi care prezintă reperele aşezate pe mai multe rânduri, prezentate simultan. Este metoda cea mai corectă de apreciere a AV.
- AV liniară se măsoară prezentând reperele aşezate pe un singur rând.
AV unghiulară se măsoară prezentând reperele individual.
-AV unghiulară este mai mare decât AV liniară, şi AV liniară mai mare decât AV morfoscopică.
Teste de AV la aproape: cuprind teste din cele de mai sus care sunt prezentate la o distanţă de 35 cm.